a luat mantaua, căreia îi dăduse Ilie drumul, şi a lovit apele cu ea, şi a zis: „Unde este acum Domnul, Dumnezeul lui Ilie?“ Şi a lovit apele, cari s’au despărţit într’o parte şi în alta, şi Elisei a trecut.
2 Imparati 2:11
Pe cînd mergeau ei vorbind, iată că un car de foc şi nişte cai de foc i-au despărţit pe unul de altul, şi Ilie s’a înălţat la cer într’un vîrtej de vînt.
2 Imparati 2:9-10
Dupăce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: „Cere ce vrei să-ţi fac, înainte ca să fiu răpit dela tine.“ Elisei a răspuns: „Te rog să vină peste mine o îndoită măsură din duhul tău!“
Ilie a zis: „Greu lucru ceri. Dar dacă mă vei vedea cînd voi fi răpit dela tine, aşa ţi se va întîmpla; dacă nu, nu ţi se va întîmpla aşa,“
2 Imparati 2:8
Atunci Ilie şi-a luat mantaua, a făcut-o sul, şi a lovit cu ea apele, cari s’au despărţit într’o parte şi într’alta, şi au trecut amîndoi pe uscat.
2 Imparati 2:1
Cînd a voit Domnul să ridice pe Ilie la cer într’un vîrtej de vînt, Ilie pleca din Ghilgal cu Elisei.
1 Imparati 19:5-8
S’a culcat şi a adormit subt un ienuper. Şi iată, l-a atins un înger şi i-a zis: „Scoală-te şi mănîncă.“
El s’a uitat, şi la căpătîiul lui era o turtă coaptă pe nişte pietre încălzite şi un ulcior cu apă. A mîncat şi a băut, apoi s’a culcat din nou.
Îngerul Domnului a venit a doua oară, l-a atins, şi a zis: „Scoală-te şi mănîncă, fiindcă drumul pe care-l ai de făcut este prea lung pentru tine.“
El s’a sculat, a mîncat şi a băut; şi, cu puterea pe care i-a dat-o mîncarea aceasta, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi pînă la muntele lui Dumnezeu, Horeb.
1 Imparati 18:36-39
În clipa cînd se aducea jertfa de seară, proorocul Ilie s’a apropiat şi a zis: „Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel! Fă să se ştie astăzi că Tu eşti Dumnezeu în Israel, că eu sînt slujitorul Tău, şi că toate aceste lucruri le-am făcut după porunca Ta.
Ascultă-mă, Doamne, ascultă-mă, pentruca să cunoască poporul acesta că Tu, Doamne, eşti adevăratul Dumnezeu, şi să le întorci astfel inima spre bine!“
Atunci a căzut foc dela Domnul, şi a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele şi pămîntul, şi a supt şi apa care era în şanţ.
Cînd a văzut tot poporul lucrul acesta, au căzut cu faţa la pămînt, şi au zis: „Domnul este adevăratul Dumnezeu! Domnul este adevăratul Dumnezeu!“
1 Imparati 17:21-22
Şi s’a întins de trei ori peste copil, a chemat pe Domnul, şi a zis: „Doamne, Dumnezeule, Te rog, fă să se întoarcă sufletul copilului în el!“
Domnul a ascultat glasul lui Ilie, şi sufletul copilului s’a întors în el, şi a înviat.
1 Imparati 17:13-16
Ilie i-a zis: „Nu te teme, întoarce-te şi fă cum ai zis. Numai, pregăteşte-mi întîi mie cu untdelemnul şi făina aceea o mică turtă, şi adu-mi-o; pe urmă să faci şi pentru tine şi pentru fiul tău.
Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Făina din oală nu va scădea şi untdelemnul din ulcior nu se va împuţina, pînă în ziua cînd va da Domnul ploaie pe faţa pămîntului.“
Ea s’a dus, şi a făcut după cuvîntul lui Ilie. Şi multă veme a avut ce să mănînce, ea şi familia ei, şi Ilie.
Făina din oală n’a scăzut, şi untdelemnul din ulcior nu s’a împuţinat, după cuvîntul pe care-l rostise Domnul prin Ilie.
1 Imparati 13:6
Atunci împăratul a luat cuvîntul, şi a zis omului lui Dumnezeu: „Roagă-te Domnului, Dumnezeului tău, şi cere-I să-mi pot trage mîna înapoi.“ Omul lui Dumnezeu s’a rugat Domnului şi împăratul a putut să-şi tragă înapoi mîna, care s’a făcut sănătoasă ca mai înainte.