Pilda polilor

Deci a zis: „Un om de neam mare s-a dus într-o ţară depărtată ca să-şi ia o împărăţie şi apoi să se întoarcă.
A chemat zece din robii săi, le-a dat zece poli şi le-a zis: ‘Puneţi-i în negoţ până mă voi întoarce.’
Dar cetăţenii lui îl urau şi au trimis după el o solie să-i spună: ‘Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi.’
Când s-a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia cărora le dăduse banii, ca să vadă cât câştigase fiecare cu ei din negoţ.
Cel dintâi a venit şi i-a zis: ‘Doamne, polul tău a mai adus zece poli.’
El i-a zis: ‘Bine, rob bun, fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, primeşte cârmuirea a zece cetăţi.’
A venit al doilea şi i-a zis: ‘Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.’

El i-a zis şi lui: ‘Primeşte şi tu cârmuirea a cinci cetăţi.’
A venit un altul şi i-a zis: ‘Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într-un ştergar, căci m-am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n-ai pus şi seceri ce n-ai semănat.’
Stăpânul i-a zis: ‘Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus şi secer ce n-am semănat; atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la întoarcerea mea, să-i fi luat înapoi cu dobândă?’
Apoi a zis celor ce erau de faţă: ‘Luaţi-i polul şi daţi-l celui ce are zece poli.’
‘Doamne’, i-au zis ei, ‘el are zece poli.’
Iar el le-a zis: ‘Vă spun că celui ce are, i se va da, dar de la cel ce n-are, se va lua chiar şi ce are.
Cât despre vrăjmaşii mei, care n-au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi-i încoace şi tăiaţi-i înaintea mea.’”

Luca 19:11-27

Comments are closed.

Blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: